Fizica cuantică loveşte din nou. Nu există o realitate obiectivă

Fizica cuantică este un domeniu foarte complex pe care oamenii de ştiinţă încep să îl descopere puţin câte puţin. Înţelegerea comportamentului particulelor subatomice se dovedeşte a fi o activitate foarte complexă şi care, din păcate sau fericire, are nevoie de propriul cadrul explicativ. 

Un articol recent, publicat în Science Advances, arată cum acest domeniu al fizicii reuşeşte să îi pună în dificultate pe cercetători şi chiar să pară că contrazice bunul simţ. Mai exact, în acest articol este explicat faptul că, la nivelul atomilor, doi observatori independenţi pot avea două măsurători sau rezultate diferite şi acestea să implice eroarea celuilalt observator. În termeni comuni, asta înseamnă că, la nivelul microcosmosului, realitate este cât se poate de subiectivă, notează Live Science.

• Un ingredient-cheie din lipici ar putea trata cancerul. Ce au descoperit cercetătorii din Japonia?
• O nouă tehnică de cartografiere a creierului dezvăluie informații despre funcțiile sale superioare

În fizica cuantică, o particulă poate avea trei stări, două dintre acestea apar atunci când particula este observată, în timp ce cea de a treia stare, care le combină pe cele două, corespunde lipsei unui observator şi este numită superpoziţie. Astfel, în secunda în care asupra unei particule sau asupra unui sistem cuantic se realizează o observaţie, acesta „îşi alege” o stare anume. De exemplu, experimentul fantei duble, în care, în funcţie de punctul de observaţie, lumina se comportă fie ca o particuă, fie ca o undă.

Un alt experiment care subliniază rolul observaţiei asupra stării unui sistem este cel creat de către fizicianul Eugene Wigner. Acesta include doi observatori, primul va arunca o monedă care va avea una dintre cele două stări; în timp ce cel de al doilea realizează observaţii asupra primului şi a monedei. În mod ciudat, rezultatele pe care cei doi le au atunci când îşi compară observaţiile tind să se contrazică. Astfel, este surprinsă ceea ce pare a fi o incompatibilitate între evoluţia continuă a strării unui sistem închis şi prăbuşirea probabilistică care are loc la măsurarea unui sistem.

Pentru o perioadă îndelungată, experimentul de gândire a reprezentat doar un subiect de discuţie între experţii în mecanica cuantică. Totuşi, la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh, Marea Britanie, cercetătorii au generat un experiment care pleacă de la premisele experimentului lui Wigner şi care aduce dovezi legate de subiectivitatea realităţii în mecanica cuantică.

Citeşte şi: